mai 26, 2009 la 2:57 am (ne-am aliniat)
Tags: jurnalism, pauza, proiect
Să spunem că nu m-am mutat la o nouă adresă. „Blog de jurnalist cultural” (http://catalinsturza.ro/) este, după cum îi spune şi numele, un blog mai degrabă profesional. El e, de asemenea, un proiect Hotnews.ro.
Voi păstra acest blog ca foaie personală, pentru a scrie lucrurile care n-au legătură cu jurnalismul cultural. Cum ar fi, de pildă, postul anterior despre pariul lui Pascal. Însă, până una-alta, atenţia mea e concentrată asupra http://catalinsturza.ro.
martie 19, 2009 la 3:36 am (ne-am aliniat)
Tags: Bucuresti Mall, clasa I mall, confort, domnisoarele haine, Hollywood Multiplex, logofeti, Orange wednesday, The Watchmen
Aseară m-am trezit luat pe sus de nişte vechi prieteni şi dus la „The Watchmen”, la Multiplex. Eu interiorizam efectele crizei economice şi ei s-au găsit aşa, sa ma ia pe sus. De film nu mi-a părut rău, însă cinematografele din mall nu-mi plac şi pace. Din două motive: popcorn şi sucuri la dozator (la preţuri incredibile) şi toţi indivizii care sorb sucuri şi ronţaie popcorn în urechea ta. Mă rog, am nimerit miercurea Oranj, am făcut abstracţie de indivizi iar filmul, am spus, a meritat.
Sala a fost, însă, plină-ochi, aşa cum n-am mai văzut o sală de cinematograf de la premiera „Indiana Jones 4”. Miercurea Oranj a avut, presupun, contribuţia ei. Parcarea mall-ului dădea şi ea pe afară, în vremuri de criză mondială şi de creştere a accizelor la carburanţi. Cu o oră înainte de începerea filmului am găsit patru bilete pe locuri împrăştiate în sală, nici măcar două unul lângă altul. Am contat pe cei care fac rezervări on-line că nu se vor prezenta să-şi ia biletele iar noi le vom ocupa, frumos, locurile aliniate.
ianuarie 21, 2009 la 12:38 pm (ne-am aliniat)
Tags: blog, cultura net, radio romania cultural
Cultura.net a reusit in cele din urmă să se aleagă cu un blog: http://netcultura.wordpress.com.
Vă invit să vizitaţi şi să ascultaţi.
decembrie 11, 2008 la 11:03 pm (ne-am aliniat)
Tags: acasă-serviciu, afecţiune, Beatrix Potter, C.S. Lewis, e-imaginaţie, Hercules: The Legendary Journeys, indulgenţă, Narnia, poezioară pentru copii
Într-o scrisoare din 1935 către Arthur Greevs, C.S. Lewis povesteşte despre un băieţel de cinci ani, pe nume Michael, care a rămas, împreună cu mama lui, la locuinţa familiei Lewis pentru mai bine de o lună. Doamna Moore, care a locuit alături de familia Lewis timp de 30 de ani, îi citea lui Michael din cărţile unei autoare pentru copii, Beatrix Potter. Episodul e comentat de Peter J. Schakel în „Imagination and the Arts in C.S. Lewis: Journeying to Narnia and Other Worlds”. Lewis scrie: „Îţi vine să crezi că acelui copil nu i se citise sau spusese, în viaţa lui, o poveste de către mama sa? Nu vreau să spun că micuţul fusese neglijat de către mama lui: avea parte de cea mai bună îngrijire, mâncare şi de cele mai bune haine”. Ce se va întâmpla, aşadar, cu tânăra generaţie? „Au fost trataţi cu atâta indulgenţă şi, totuşi, cu aşa puţină afecţiune, cu aşa multă ştiinţă şi aşa puţină înţelepciune maternă. Nici o singură poveste, nici o singură poezioară pentru copii!”.
noiembrie 14, 2008 la 1:46 am (ne-am aliniat)
Tags: Cronicile Wardstone, Diverta Magheru, Joseph Delaney, lunga ucenicie, Preston North End, public speaker, Scoala Centrala, scriitor profesionist, St.O. Iosif, traseu meteoric
Joseph Delaney, autorul „Cronicilor Wardstone”, a trecut meteoric prin România; a aterizat la Otopeni la 15.30 într-o joi (6 noiembrie) şi a decolat la 15.30 într-o duminică (9 noiembrie); l-am observat, în acest timp, şi de aproape (la două lansări unde am moderat/tradus, plus o întâlnire cu elevii) şi de la distanţă şi pot spune că omul e o maşină; mai mult, e un scriitor profesionist, ceea ce nu înseamnă că stă la el acasă şi scrie, între breakfast şi supper, cu un ibric de cafea în faţă; un scriitor profesionist poate să: acorde un interviu dimineaţa la televizor, să alerge la hotel pentru alte trei interviuri, trei sferturi de oră fiecare, să alerge la Şcoala Centrală, pentru o oră de public speaking, plus câteva zeci de autografe pe cărţi şi pe afişe, să fugă înapoi la hotel pentru un alt interviu, să ajungă pe înserat la Diverta Magheru, să vorbească jumătate de oră cu fanii şi să semneze, apoi, două ore la rând pe cărţi, semne de carte, pliante şi afişe, pentru sute şi sute de copii, tineri, oameni în toată firea veniţi din Bucureşti şi de aiurea să-l vadă, să obţină un autograf, să facă, eventual, o fotografie cu „Vraciul”; să gesticuleze şi să vorbească fără întrerupere în răstimpuri, la masă, în maşină despre lucrurile care-l pasionează, despre metoda de scris „Bram Stocker” şi Tolkien şi filme cu vampiri şi echipa de fotbal Preston North End, ale cărei însemne le poartă pe fular, în jurul gâtului; să zâmbească şi să mulţumească tuturor şi să întrebe pe toată lumea despre folclorul românesc, în eventualitatea că Vraciul ar putea călători, într-unul din volumele viitoare, şi în România.
noiembrie 5, 2008 la 1:08 pm (ne-am aliniat)
Tags: Cronicile Wardstone, Joseph Delaney, lansare Diverta Magheru, lansare St.O. Iosif
Între 6 şi 8 noiembrie Joseph Delaney, autorul “Cronicilor Wardstone”, se va afla, pentru un program de lansări şi întâlniri cu fanii, în România.
Programul arată în felul următor:
ÎNTÂLNIRE CU FANII (6 noiembrie 2008, ora 15.15, aeroportul „Henri Coandă”)
LANSARE OFICIALĂ ÎN BUCUREŞTI (7 noiembrie 2008, ora 18.00, librăria Diverta Magheru din Bdul Magheru nr. 9)
LANSARE OFICIALĂ ÎN BRAŞOV (8 noiembrie 2008, ora 13.00, librăria „Şt. O. Iosif” din Str. Mureşenilor nr. 14)
Eu voi modera cele două lansări, de la Diverta, în Bucureşti, şi de la „Şt. O. Iosif”, în Braşov, şi voi participa, alături de scriitor, şi la o întâlnire cu elevii de la Şcoala Centrală, vineri, la 13.00.
Aici găsiţi o recenzie despre „Cronicile Wardstone”. Din attach puteti descărca şi comunicatul de presă al Editurii Corint Jr iar aici găsiţi cărţile apărute până acum.
octombrie 8, 2008 la 9:54 am (ne-am aliniat)
Tags: Baltagul, bisericute si eterii, Calin Popescu-Tariceanu, chipuri cenusii, Cristian Adomnitei, criza invatamantului, in cancelarie, la inspectorat, legi electorale, liceeni, majorarea salariilor profesorilor, MEC, numiri politice, Parlamentul Romaniei, profesori ponositi, resursa umana, Toma Alimos
Legea care prevede majorarea salariilor profesorilor din învăţământul preuniversitar cu 50% a trecut, marţi, de parlament. În ultima lună de activitate legislativă, deputaţii au aprobat în unanimitate ordonanţa 15/2008 cu amendamentele propuse de PSD. După ce actul va fi promulgat de preşedintele României, salariile ar trebui să crească începând cu 1 noiembrie 2008.
S-a votat nominal, la propunerea unuia dintre liderii grupului PSD, care a vrut astfel să evidenţieze cine votează în favoarea sau împotriva profesorilor. Premierul Tăriceanu a avertizat că o asemenea măsură ar trebui susţinută de creşterea economică şi a calificat votul parlamentarilor drept unul populist. Ministrul Educaţiei, Cristian Adomniţei, a arătat că o asemenea majorare ar consuma tot bugetul învăţământului pentru anul 2009: n-ar mai rămâne nici bani de construcţii, nici de reparaţii, nici de orice altceva. Prezent în plen în dublă calitate, de ministru şi de deputat, Adomniţei a votat însă în favoarea creşterii salariilor profesorilor. De undeva de deasupra, din lojele din jurul sălii de plen, priveau reprezentanţii sindicatelor. O zi mai târziu, la deschiderea anului universitar de la Iaşi, Cristian Adomniţei a criticat din nou proiectul de lege.
octombrie 4, 2008 la 12:49 pm (ne-am aliniat)
Tags: Anuntul telefonic, caut student, Crimele din Midsummer, madam VIP, policier, scriitori
Am văzut mai demult un episod din „Crimele din Midsummer” în care un student tinerel şi anonim scria pentru o mare scriitoare de best-seller-uri, studentul lua firimiturile iar la scriitoare ajungeau gloria şi banii. Studentul o şantaja pe scriitoarea celebră şi murea, apoi madam VIP dădea şi ea colţul şi în spatele crimelor se afla o bătrânică simpatică, fost agent KGB, scriitoare, la rândul ei, sub pseudonim. Sau cam aşa ceva. Să mă ierte fanii dacă n-am ţinut bine socoteala crimelor; singura mea concluzie a fost că după un episod cu grădinari şi unul cu pictori era musai să se facă şi unul cu scriitori. Noi ştim că lumea literelor nu e deloc aşa palpitantă şi aventuroasă, nu?
Boing Boing pagini
Catalin Sturza's Weblog 