A șasea zi în Piață – românii sunt frumoși. La minus patru grade

Minus patru grade. „USL, PDL, aceeași mizerie”. Ludovic Orban a fost, cu o zi înainte, huiduit copios. Oamenii se adună mai greu azi, iar la televiziuni apar deja alte subiecte, protestele nu mai țin toată ziua prim-planul. Se vorbește despre meciurile de fotbal de la campionatele mondiale pierdute de TVR, despre întâlnirea lui Emil Boc cu liderii partidelor. Când ajung în Piață, pe la ora opt, sunt strânși, totuși, cam o mie de oameni.

E cea mai curată Piață pe care am văzut-o până acum. Băieții din galerii sunt mult mai puțini și fac corp separat, țopăie și încing câte o horă. Sunt foarte mulți tineri, mulți studenți, de ambele părți – și la Universitate, și la fântâni. Media de vârstă e undeva la 30-35 de ani.

E impresionantă creativitatea pieței, spontaneitatea e atuul principal. Sloganele sunt care mai de care mai inventive. Unele sunt adevărate hyperlinkuri, iar Piața întreagă e un intertext. Pe o pancartă scrie, simplu, „Afară plouă”. Cine știe, cunoaște.

Pe partea cealaltă, la fântâni, e un afiș mare cu „Scoateți cultura din dubă”. Piața a început să își citeze propriile evenimente memorabile!

Se împart, pentru prima oară, manifeste. Printre ele, unul inspirat, pe un fond roșu. Sunt probabil niscaiva neomarxiști hardcore în spate, dar textul merită citat: „Suntem tipii ăia încă săraci și cuminți care zâmbim umil când veniți și țipați la noi: că nu muncim, că bem, că facem prea mulți copii și luăm ajutor social, că suntem țărani, curve sau doar sărăcani (…), că nu înțelegem cu funcționează capitalismul, că țara are o mare bogăție numită mână de lucru. Iar poporul-mână-de-lucru nu e bun dacă: e educat, are drepturi, nu e umil. Faceți business cu viețile noastre. Într-o zi mâna de lucru o să vă strângă de gât.”

Nici unul dintre fluturașii ăștia nu ajunge pe jos. Mă gândesc la fluturașii electorali împărțiți, pe la toate alegerile, în Piața Universității: în două minute, Piața ar fi fost plină de ei. Acum, poți să cauți mult și bine un fluturaș sau un manifest pe jos – toată lumea citește, toți bagă cu grijă fluturașii în buzunar.

Mă întâlnesc cu mai mulți prieteni cu care, prins ca tot omul în jobul de opt ore, plănuiam să mă văd de luni întregi. Acum am reușit, și foarte ușor, chiar. Piața asta are multe efecte colaterale care îmi plac.

O tânără trece cu niște foi și markere pe la toată lumea din Piață. Proiectul ei se cheamă „Românii sunt frumoși”, iar ideea e să scrii orice lucru bun îți trece prin cap despre români și să intri apoi pe Facebook, acasă, ca să dai un „tag”, să-ți marchezi textul tău. „Peste cinci ani, sau peste zece, când ne vom uita înapoi, îți dai seama ce valoare vor avea lucrurile astea?”, mă întreabă domnișoara. Nu, nu e domnișoară, e chiar doamnă, îmi povestește că a avut ideea împreună cu soțul ei – probabil, cel care ține pancarta aceea mare, urmând-o prin piață. Eu scriu ceva cu civismul pe care l-au redescoperit românii; un prieten mai creativ e lovit subit de inspirație și desenează un slogan mișto, „Let’s put the man in Romania”.

Aflu de la unul dintre prieteni, care are un bun prieten militar, că în armată s-a dat interdicție de participare pentru toți ofițerii: cine e văzut în Piață, zboară din armată instantaneu! Și nu numai în zona Universității – ofițerii români n-ar avea voie să calce, în timpul protestelor, nici la Unirii!

Un ceai în pasaj, și câteva minute la căldură. La televizor, un filmuleț cu camera ascunsă cu niște jandarmi care povestesc cum or să împresoare, azi, Piața și or să-i pună pe toți manifestanții în genunchi. Sus, în Piață, jandarmii par să vină tot mai aproape de noi; vorba unei prietene – ca pereții unei cuști.

Am auzit zilele trecute despre indivizi care se plimbă prin mulțime și care încearcă ba să te convingă că Băsescu e un președinte bun, ba că n-are rost să protestăm, că le dăm apă la moară lui Crin și lui Ponta, ba că Piața Universității n-ar fi cel mai bun loc pentru proteste, și că se protestează mai bine la Cotroceni. Inițial, am zis că e doar paranoia Pieței. Azi mi-a fost dat să cunosc unul din ăștia. Era din categoria „Cotroceni”. Un individ foarte insistent, de care n-am reușit să scăpăm decât mutându-ne pe partea cealaltă, la Național. Încerca să ne arate că ne pierdem timpul la Piața Universității, punând botul la povestea cu simbolul Pieței, și că ar trebui să mergem la Cotroceni. Frenezia cu care tot repeta „Cotroceni, Cotroceni” bătea la ochi de la o poștă. Cineva, așadar, chiar se teme de Piața asta și de ce simbolizează ea!

Pe mâine, la aceeași oră. Mitingul lui Crin, înțeleg, nu va mai ajunge în Piață și se va opri la Arcul de Triumf. A rezistat Piața asta gerului, jandarmilor, ultrașilor și răspândacilor, o să-i reziste ea și opoziției democrate din România. Fiecare cu agenda lui.

Anunțuri

3 comentarii

  1. Zepyn said,

    Ianuarie 19, 2012 la 11:33 pm

    Sunt cel care avea scris pe pancarta „Afara ploua” si sunt placut surprins, deoarece sunteti printre singurii care au inteles despre ce era vorba. Succes!

    • catalinsturza said,

      Februarie 13, 2012 la 11:34 am

      Eu cred ca multa lume a inteles. Cine avea treaba in piata, trebuie sa fi inteles 🙂

  2. Cristina said,

    Ianuarie 21, 2012 la 2:26 am

    🙂


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: